(urma rostogolirii – în loc de înveliş)
cu trena ei lungă
povestea trece
prin celebra luncă a calului
peştele ciupeşte din cornul de lună
şi luna rămâne întreagă
atunci a mai luat din ea două ciupituri
şi-a făcut cu ele
o lună şi-un cer nou
(răsar şi apun cuvinte
înveşmântate în înţelesuri noi
doar martorii sosirii mele la marginea Infinitului
ştiu să ude pietrele
până când acestea fac rădăcini)
povestea şi-a găsit plaja
pe care şi-a zidit casa
în care
poeţii-drumeţii
petrec prietenii în aşteptarea răsăritului
pescăruşii au învăţat să zboare
acum învaţă să cânte între necuvântătoare
Constanţa, 25 julie, 2011
(de ziua zarului şi-a darului)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu