(fumând bemoli răsuciţi în frunze de mac sălbatec)
noaptea de înviere
mi-a ajuns
cât a avut fitil
nodul târziului
arzând prea devreme
calea laptelui
a dat in foc
peste tot
când s-a stins candela
au tăiat-o de acasă
neluând nimic
decât
un briceag
şi-un jambon
te-ai uitat în balon
i-ai văzut
fugiţi sub partitură
călare pe diezi
fumând bemoli răsuciţi în frunze de mac sălbatec
vocaţia iubirii risipite
în şah cu hazardul
ţărmul cu ploile lui
fredonează-n neştire
în urma lor
strǎzile pe care nu le ştiam
aşteaptă de-acum
întrupate-n iluzii
un pic de respect
şi mai atenţi la semnal
pe calea ferată
oricând poţi găsi
un vagon tras de cal
zburând
într-un vis
cu aritmii albastre
Constanţa, 9 august, 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu